Lectură suplimentară#

Pentru metodele Newton-Cotes, vă propunem să citiți:

• Wikipedia: Newton–Cotes formulas;

• Wikipedia: Riemann sum;

• Wikipedia: Trapezoidal rule;

• Wikipedia: Simpson's rule;

• Cartea Numerical Mathematics, scrisă de Alfio Quarteroni, Riccardo Sacco și Fausto Saleri[39];

• Articolul Newton-Cotes Formulas de pe Wolfram MathWorld[62];

• Articolul lui Artem S. Novozhilov[38];

• Calculul erorii metodei dreptunghiurilor este detaliat în articolul lui Anatolii Grinshpan[45].

În ceea ce privește cuadraturile adaptive, inspirația pentru carte a fost făcută din următoarele surse:

• Wikipedia: Adaptive quadrature;

• Explicația propusă în CLP-2 de Joel Feldman, Andrew Rechnitzer și Elyse Yeager[10];

• Explicația lui Zhiliang Xu[63];

• Explicația lui Raymond J. Spiteri[53].

Câteva cuvinte despre metoda Romberg pot fi găsite mai jos:

• Wikipedia: Romberg's method;

• Cursul lui Jim Lambers[22].

Informații suplimentare despre cuadraturile gaussiene pot fi găsite mai jos:

• Wikipedia: Gaussian quadrature;

• Cartea Numerical Mathematics, scrisă de Alfio Quarteroni, Riccardo Sacco și Fausto Saleri[39];

• Articolul scris de M. H. Mudde[33];

• Articolul lui Walter Gautschi, Orthogonal polynomials: applications and computation[2];

• Capitolul Orthogonal Functions in Systems and Control, scris de Kanti B. Datta și B. M. Mohan în Advanced Series in Electrical and Computer Engineering (Vol. 9)[40];

• Cartea Parallel Scientific Computing in C++ and MPI, scrisă de George Em Karniadakis și Robert M. Kirby II[44].

În cazul în care informațiile găsite nu vă satisfac curiozitatea, mai există o carte cu metode numerice explicate, Numerical analysis (9th edition) (Richard L. Burden și J. Douglas Faires)[7], pe care însă evit să o recomand.

Licență#

The book "Metode Numerice", written by Valentin-Ioan Vintilă, is licensed under CC BY-NC-SA 4.0