Introducere#

Înainte să construim factorizările QR pentru matrice oarecare, vom aminti câteva noțiuni matematice ale căror importanță este greu de supraestimat.

Noțiuni teoretice#

Vom considera însușite anterior noțiunile privind matricele (superior) triunghiulare și vom încerca să explicăm conceptul de matrice ortogonală.

Produs scalar#

Fie doi vectori oarecare \(\bm{u},\bm{v}\in\mathbb{R}^n\), \(n\in\mathbb{N}^*\). Alternativ, scriși desfășurat:

\[\bm{u}=\begin{bmatrix}u_1\\\vdots\\u_n\end{bmatrix}\,\,;\,\,\bm{v}=\begin{bmatrix}v_1\\\vdots\\v_n\end{bmatrix}\]

Prin definiție, produsul scalar dintre acești doi vectori este:

\[\boxed{\langle \bm{u},\bm{v}\rangle=\sum_{k=1}^nu_kv_k}\]
Notație

Notația folosită nu este unică - alte notații consacrate cuprind \(\bm{u}\bm{v}^T\), \(\bm{u}\cdot\bm{v}\) și \(\bm{u}.\bm{v}\), dar, pentru claritate, ne vom focaliza doar pe \(\langle \bm{u},\bm{v}\rangle\).

Enunțăm și câteva proprietăți utile ale produsului scalar:

  • În \(\mathbb{R}^n\), nu contează ordinea vectorilor: \(\langle \bm{u},\bm{v}\rangle = \langle \bm{v},\bm{u}\rangle\);

  • Scalarii pot fi extrași în afara produsului: \(\langle\alpha\cdot\bm{u},\bm{v}\rangle=\langle\bm{u},\alpha\cdot\bm{v}\rangle=\alpha\cdot\langle\bm{u},\bm{v}\rangle\).

Normă euclidiană#

Folosindu-ne de produsul scalar, putem defini norma euclidiană a unui vector oarecare \(\bm{u}\in\mathbb{R}^n\), \(n\in\mathbb{N}^*\), drept:

\[\boxed{||\bm{u}||=\sqrt{\langle\bm{u},\bm{u}\rangle}}\]

Vectori ortogonali și ortonormali#

Dar la ce este bun acest produs scalar?

El poate fi o unealtă foarte utilă pentru a determina similitudinea dintre doi vectori - cu cât ne apropiem de \(0\), cu atât aceștia sunt mai "diferiți".

Prin definiție, doi vectori oarecare \(\bm{u},\bm{v}\in\mathbb{R}^n\), \(n\in\mathbb{N}^*\) sunt ortogonali (\(\bm{u}\perp\bm{v}\)) dacă și numai dacă produsul lor scalar este nul, adică:

\[\boxed{\langle \bm{u},\bm{v}\rangle=0}\]

Clădind peste noțiunea anterioară, putem impune suplimentar ca norma euclidiană a acestor doi vectori să fie unitară, adică \(||\bm{u}||=||\bm{v}||=1\) - în acest caz, vectorii se consideră ortonormali.

Matrice ortogonale#

Fie \(Q\in\mathbb{R}^{n\times n}\), \(n\in\mathbb{N}^*\), o matrice nesingulară (inversabilă). Aceasta se consideră ortogonală dacă și numai dacă are proprietatea că:

\[\boxed{Q^{-1}=Q^T}\Leftrightarrow QQ^T=Q^TQ=I_n\]

O definiție alternativă pleacă de la matricea \(Q=\begin{bmatrix}\bm{q_1}&\dots&\bm{q_n}\end{bmatrix}\) ce are în componența sa numai vectori ortonormați - în acest caz, matricea se consideră ortogonală.

Matrice ortogonale - vectori ortonormați

Mare grijă la faptul că o matrice ortogonală este alcătuită din vectori ortonormați, NU doar ortogonali!

Poate că denumirea de matrice ortogonale este un pic nefericită, însă, din perspectiva faptului că există norme matriceale (vom discuta la momentul potrivit), are cumva sens diferențierea.

Factorizarea QR#

Considerăm \(A\in\mathbb{R}^{n\times n}\) o matrice pătratică cu \(n\) linii și \(n\) coloane, \(n\in\mathbb{N}^*\). Factorizarea QR a matricei \(A\) presupune calcularea a două matrice pătratice, \(Q,R\in\mathbb{R}^{n\times n}\), unde \(Q\) este o matrice ortogonală, iar \(R\) este o matrice superior triunghiulară, astfel încât produsul lor să revină la matricea \(A\), adică:

\[\boxed{A=QR}\]

Scrisă desfășurat, ecuația anterioară ia forma:

\[ \begin{bmatrix} a_{11} & a_{12} & \dots & a_{1n} \\ a_{21} & a_{22} & \dots & a_{2n} \\ \vdots & \vdots & \ddots & \vdots\\ a_{n1} & a_{n2} & \dots & a_{nn} \end{bmatrix} = \begin{bmatrix} q_{11} & q_{12} & \dots & q_{1n} \\ q_{21} & q_{22} & \dots & q_{2n} \\ \vdots & \vdots & \ddots & \vdots\\ q_{n1} & q_{n2} & \dots & q_{nn} \end{bmatrix} \begin{bmatrix} r_{11} & r_{12} & \dots & r_{1n} \\ 0 & r_{22} & \dots & r_{2n} \\ \vdots & \vdots & \ddots & \vdots\\ 0 & 0 & \dots & r_{nn} \end{bmatrix} \]

Calcularea acestor două matrice nu va mai fi la fel de intuitivă precum în cazul matricelor caracteristice factorizării LU, însă există câțiva algoritmi ce sunt ușor de urmărit:

Licență#

The book "Metode Numerice", written by Valentin-Ioan Vintilă, is licensed under CC BY-NC-SA 4.0